Jurnalişti, profesionişti din media digitale şi activişti pentru libertatea de exprimare au ieşit din bula de pe Facebook şi au discutat faţă-n faţă şi real life despre starea tensionată a naţiunii prezente pe platformele sociale (conturi suspendate, postări şterse, autentificări cu buletinul), într-o dezbatere organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI şi Asociatia pentru Tehnologie si Internet – ApTI pe 6 februarie, din coincidenţă chiar în Ziua Siguranţei pe Internet.

(Sursa foto: colaj ApTI – CJI)

Întâlnirea face parte dintr-o serie de evenimente din cadrul proiectului “Internet freedom Project”, implementat de către American Bar Association Rule of Law Initiative (ABA ROLI) şi susţinut de Departamentul de Stat al SUA.

(re)SURSE DE INFORMARE

Cu această ocazie, Bogdan Manolea de la ApTI a prezentat în premieră broșura „Primii pași în înțelegerea libertății de exprimare online și offline – pe baza jurisprudenței CEDO”, disponibilă electronic în format PDF și online.

Efectele legii anti hate speech din Germania

Centrul pentru Jurnalism Independent a facilitat intervenţia jurnalistului Robert Schwartz de la Deutsche Welle, care a povestit ce se întâmplă în cazul legislaţiei anti hate speech din Germania. De reţinut:

• Este o lege care a provocat o imensă îngrijorare pentru că platformele de ştiri şi de social media au obligaţia de a şterge în decurs de 24 de ore postări raportate care ar conţine tot felul de forme de hate speech.
• Toate partidele politice din Germania sunt acum împotriva acestei legii. Cele mai argumentate critici vin din partea liberalilor germani, care spun că în epoca digitalizării globale este o neghiobie să inventezi o legislaţie hate speech.
• Angela Merkel promite reevaluarea legii, dar sunt şi alte voci care îi anunţă abrogarea.
• Pe de altă parte, legea germană a fost copiată drept model în Rusia şi în Filipine, iar Franţa intenţionează un demers similar.
• Chiar şi cu această lege, în Germania nu sunt atâtea raportări aberante pe Facebook ca în România.
• Germania se numără printre ţările cu cel mai mic consum de ştiri pe reţelele sociale, aprox. 20%. Nu numai în situaţii de criză, germanii, chiar şi cei mai tineri dintre consumatorii de ştiri, recurg la informaţiile posturilor publice TV, care oferă cele mai credibile ştiri.

TEME PENTRU ACASĂ

Una dintre temele principale a fost căutarea unor explicaţii şi soluţii pentru problemele utilizatorilor români, generate de măsurile dure şi de cele mai multe ori aberante pe care platformele sociale le aplică pentru a găsi echilibrul corectitudinii politice de a împăca pe toată lumea.

Dintre subiectele discutate în cadrul evenimentului, am reţinut câteva paradoxuri şi „teme pentru acasă” care ne pot ajuta să decidem ce vrem de fapt şi încotro ar fi direcţia bună de urmat:

• 1. Vrem libertate de exprimare sau vrem reglementarea felului de a spune doar ce trebuie politically correct încât să nu supărăm pe nimeni?
• 2. Vrem un spaţiu public virtual reglementat sau vrem spaţiu liber pentru schimbul de stări, de idei şi de informaţii?
• 3. Vrem privacy sau transparenţă / audienţă autentică (autentificabilă)? Milităm pentru păstrarea anonimatului pe reţele de socializare sau vrem date veritabile privind audienţa produselor media?
• 4. Vrem conţinut sponsorizat pentru a distribui o informaţie la cât mai multă lume sau vrem să eliminăm o unealtă despre care s-a dovedit că poate fi folosită în scop manipulator?
• 5. Vrem să avem libertatea de a şterge conţinutul publicat oricând dorim sau vrem să rămână dovada existenţei oricărui mesaj emis în spaţiul public?
• 6. Vrem „naţionalizarea” reţelelor de socializarea care să ne protejeze de practicile comerciale perverse sau suntem împotriva oricărei intervenţii din partea autorităţii statului într-o platformă de comunicare?

Va continua

Știri Resurse ABA ROLI alfabetizare media ApTI CEDO CJI comunicare Deutsche Welle dezbatere digital media Facebook front Germania hate speech Internet freedom Project jurisprudenta CEDO jurnalist lege libertate de exprimare mass-media platforma platforme de comunicare retea sociala Robert Schwartz