Comisia Europeană a propus un Cod de bune practici la nivelul UE privind combaterea dezinformării online. Acesta este rezultatul unor acţiuni concrete care au vizat siguranţa spaţiului informaţional digital.

Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, luând în calcul cel mai recent sondaj Eurobarometru, în care 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație, precum și  concluziile studiului privind știrile false și dezinformarea publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public” şi propune o serie de măsuri, pe care le prezint aşa cum au fost relatate în comunicatul oficial.

• un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:
  • a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;
  • a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;
  • a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
  • a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;
  • a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;
• o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;
• o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;
• îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;
• sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;
• promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;
• promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;
• o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.
  

  Ce urmează:

  Comisia Europeană anunţă că va organiza un forum cu participare largă, care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, sectorul publicitar și principalii difuzori de publicitate, și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării.

  Prima realizare a forumului ar trebui să fie un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018.

  Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate, în care se va examina și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura monitorizarea continuă și evaluarea acțiunilor prezentate.

CITIŢI ŞI:

*** ANTI FAKE NEWS în UE | Primul raport al grupului de experţi din Comisia Europeană identifică nevoia de algoritmi transparenţi şi educaţie media

*** MAI MULTE ARTICOLE ANTI FAKE NEWS 

Știri anti fake news Comisia Europeana dezinformare online digital media digital misinformation educatie digitala educatie media fake news front media retele de socializare stiri false