ANTI FAKE NEWS în UE | Primul raport al grupului de experţi din Comisia Europeană identifică nevoia de algoritmi transparenţi şi educaţie media

Publicat de

Primul raport al grupului de experți care analizează fenomenul de fake news la nivelul Comisiei Europene pledează pentru mai multă transparență din partea platformelor online şi încurajează educaţia media pentru combaterea dezinformării, se anunţă într-un comunicat de presă.

Experții independenți pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care ar trebui să adere platformele online și rețelele de socializare. Raportul completează primele idei desprinse dintr-o consultare publică și un sondaj Eurobarometru. Aceste contribuții vor sta la baza elaborării unei comunicări privind combaterea dezinformării online, pe care Comisia o va publica în primăvara acestui an, anunţă acelaşi comunicat.

Definirea FAKE NEWS

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe știrile false. Experții au evitat în mod intenționat expresia „știri false”, întrucât au considerat-o neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând și conținuturi în care se prezintă informații neadevărate alături de fapte dovedite.

Raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Acest fenomen poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-mediei, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa.

De asemenea, grupul pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Unul dintre cele 10 principii de bază enunțate în raport pe care ar trebui să le respecte platformele online este transparența, aceasta fiind asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. În cooperare cu organele de presă europene, platformele online sunt, de asemenea, încurajate să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți vizibilitatea știrilor fiabile și de încredere și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea.

Aceste măsuri sunt deosebit de importante în preajma alegerilor. În sfârșit, grupul recomandă instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

CONSULTARE PUBLICĂ: alegerile și politicile în materie de migrație – principalele subiecte pentru dezinformare

În urma consultării publice lansate în noiembrie 2017, despre care am scris şi aici,  Comisia a primit aproximativ 3.000 de răspunsuri. Pentru cei mai mulți respondenți, alegerile și politicile în materie de migrație sunt principalele două categorii în care dezinformarea intenționată poate exercita o anumită influență, iar știrile false sunt de natură să genereze prejudicii pentru societate.

SONDAJ EUROBAROMETRU: mijloacele de informare tradiționale – cele mai fiabile surse de știri

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru (aproximativ 26 000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83 % din respondenți declarând că acest fenomen reprezintă o amenințare la adresa democrației.

Acest fapt subliniază, de asemenea, importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cel mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26 % și, respectiv, 27 %.

Aceste rezultate sunt confirmate de consultarea publică, care arată că cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web; ziarele și revistele tradiționale, site-urile web specializate și publicațiile online, agențiile de știri și agențiile publice se bucură de un nivel de încredere mai ridicat (în total peste 70 %).

Așa cum reiese din consultarea publică, impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88 %), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84 %) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65 %). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

CONTEXT

În scrisoarea de misiune transmisă comisarului pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, președintele Juncker i-a solicitat acesteia să analizeze provocările legate de platformele online care pot afecta buna funcționare a democrațiilor noastre prin răspândirea știrilor false și să lanseze o analiză a măsurilor care ar putea fi adoptate la nivelul UE pentru a proteja cetățenii.

Grupul de experți la nivel înalt, din care face parte şi decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din SNSPA, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, a fost înființat pentru a oferi Comisiei consiliere privind fenomenul știrilor false. Cei 39 de experți numiți sunt reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organelor de presă și ai mediului jurnalistic și academic.

***

INTERVIU ANTI FAKE NEWS cu Alina Bârgăoanu, despre restabilirea încrederii în instituţiile tradiţionale, diversificarea canalelor de informare, alfabetizarea Big Data şi igiena emoţională

Combaterea știrilor false în Uniunea Europeană

Pentru combaterea dezinformării în vecinătatea estică a UE, în 2015 s-a instituit grupul operativ East Stratcom, aflat sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant / Vicepreședintelui Federica Mogherini, în urma Consiliului European din martie 2015.

În plus, propunerile recente ale Comisiei de modernizare a normelor UE privind drepturile de autor includ o dispoziție care protejează jurnalismul de înaltă calitate prin acordarea de noi drepturi editorilor online, astfel încât aceștia să se poată adapta la schimbările din mediul digital.

La nivel european, grupul de experți al UE privind educația în domeniul mass-mediei constituie, de asemenea, o platformă pentru schimburile de bune practici cu privire la educația în domeniul mass-mediei, inclusiv un instrument de dezmințire.

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s