Fake news fără Internet. Scriitorul Nicolae Dabija, despre media, propagandă şi rezistenţa anti-rusească prin cultură în Republica Moldova

Noţiunea de FAKE NEWS a adus notorietate propagandei ruseşti în agenda publică. Toată lumea studiază cu atenţie modul în care Rusia foloseşte tehnologia pentru a-şi urmări interesele. Dar, de cele mai multe ori, se pierde din vedere esenţialul. Cine deţine canalul de informare este un om puternic. Controlul accesului la informaţie şi la cultură este cheia propagandei.

Ziarele ruseşti sunt puternice în Republica Moldova, posturile de radio şi de televiziune în limba rusă sunt majoritare, influenţa rusească este constantă. Se vede cu ochiul liber şi se aude la orice pas. Un meci pierdut în lipsa unor fapte concrete. O stare recunoscută cu regret de unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de cultură – scriitorul Nicolae Dabija.

Nicolae Dabija este directorul publicaţiei „Literatură şi Artă”, care apare la Chişinău, şi membru al Academiei Române. Din 2005, este preşedintele Fondului Democrat al Românilor din Republica Moldova, ONG de cultură şi drept, la care au aderat peste 150 de organizaţii culturale.

Recent, acesta a fost invitatul jurnalistului Valentin Ţigău la Radio România Internaţional, unde a vorbit în cadrul unui interviu despre rezistenţa prin cultură, despre starea presei româneşti din Republica Moldova şi a făcut o comparaţie între resursele mediatice ruseşti şi cele româneşti. Citiţi în continuare declaraţiile aşa cum au fost făcute în cadrul emisiunii.

Dovezi că există propagandă şi fake news dincolo de accesul la Internet

Federaţia Rusă, la ora actuală, are acreditaţi în Republica Moldova 700 de corespondenţi. România numai unu. (…)”

„În presa românească, sunt anumite informaţii despre ce se întâmplă la Chişinău. Sunt preluate din presa străină, din presa franceză, din agenţiile de ştiri germane sau engleze. Dar acolo ajung prin intermediul agenţiilor de presă ruseşti care prezintă, de fapt, mai degrabă poziţia lor, nu se cunoaşte cu adevărat ce se întâmplă în Basarabia.”

Nicolae Dabija: „În satele româneşti nu există carte românească”

„Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău are 2.200 de funcţionari. Ambasada Federaţiei Ruse la Washington are numai 450 de funcţionari. Ambasada României ştiţi câţi funcţionari are la Chişinău? 11. Comparaţie. Ăştia au o armată întreagă de funcţionari. Nu ştie nimeni cu ce se ocupă.”

„La Ambasada Federaţiei Ruse din Chişinău, care are o clădire cât un cartier în centrul Chişinăului, ei zilnic aduc cărţi pentru bibliotecile satelor româneşti din Federaţia Rusă. În satele româneşti nu există carte românească. Deci este un lucru trist.”

Adevărul istoric al conflictului din Transnistria, relatat pe invers la posturile de televiziune ruseşti din Republica Moldova

„Avem câteva posturi de televiziune. Eu m-am bucurat că au ajuns vreo câteva posturi de televiziune românească. Dar avem Taraf spre exemplu. Bine, eu nu ştiu cine se uită la Taraf fiindcă eu nu m-am uitat niciodată, nu sunt adept al manelelor, mă uit la alte posturi. Ruşii au 100 de posturi ruseşti, de televiziune rusească. Şi basarabeanul nostru când caută un post interesant, al unei televiziuni în limba noastră, şi nu găseşte, începe să asculte posturile ruseşti care fac propagandă rusească, anti-românească, anti-moldovenească. Am văzut filme la televiziunile noastre despre conflictul din Transnistria, unde noi suntem nişte criminali agresivi, care am atacat Transnistria, ca şi cum Transnistria în 1992 era un stat şi noi am venit cu armata peste ei, când a fost de fapt inversul. Şi posturi de radio foarte multe, presa.”

Nicolae Dabija: „Unirea de aici începe, de la un ziar”

„Vă duceţi acum la Chişinău şi puteţi cumpăra ziarul de astăzi, care a apărut astăzi la Moscova, pentru că ei le transmit şi le tipăresc la Chişinău. Acum, niciun ziar aproape din România nu poate fi găsit în chioşcurile de la Chişinău. Bine, noi putem vorbi despre Unire mult şi bine, dar unirea de aici începe, de la un ziar. Eu vreau să citesc de la Chişinău, spre exemplu, ce scrie presa românească de astăzi, la Bucureşti. Niciodată… Vreau să abonez la presa românească. Eu ca scriitor am abonat dintotdeauna la „România literară”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Contemporanul”, nu le mai pot abona. (…) Sunt multe lucruri care trebuie puse la punct. Apropierea noastră se face cu paşi concreţi. Concret ce s-a făcut? Adică ar trebui să se facă mai mult.”

 

Sursa foto: Nicolae Dabija / Facebook

Oameni şi experienţe

1 comentariu Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: